1
00:00:07,150 --> 00:00:08,850
[Powered by Google Translate] DAVID DICIURCIO: Deci, un concept important de înțeles în

2
00:00:08,850 --> 00:00:11,010
Programarea este noțiunea de aplicare.

3
00:00:11,010 --> 00:00:13,860
Domeniul de aplicare poate fi definită ca contextul în care o variabilă este

4
00:00:13,860 --> 00:00:15,610
vizibile sau accesibile.

5
00:00:15,610 --> 00:00:18,150
De exemplu, să presupunem că avem o funcție, principal, care este

6
00:00:18,150 --> 00:00:22,570
Trebuia să incrementa o variabilă, x, de la o la doi.

7
00:00:22,570 --> 00:00:25,690
După cum putem vedea, initializeaza principal de x la unul, imprimă

8
00:00:25,690 --> 00:00:28,740
out un text, apoi ruleaza creșterea funcția, înainte de

9
00:00:28,740 --> 00:00:30,540
imprimarea mai mult text.

10
00:00:30,540 --> 00:00:32,545
În cazul în care această funcție a fost pentru a rula corect, aceasta ar

11
00:00:32,545 --> 00:00:34,120
imprima x ca 2.

12
00:00:34,120 --> 00:00:35,370
Hai să încercăm.

13
00:00:38,870 --> 00:00:43,075
>> Deci, după cum puteți vedea, principala nu face ceea ce ne-am asteptat sa.

14
00:00:43,075 --> 00:00:45,310
Ea returnează valoarea 1, mai degrabă

15
00:00:45,310 --> 00:00:47,150
decât ne-am așteptat 2.

16
00:00:47,150 --> 00:00:50,060
Motivul pentru acest bug poate fi explicat prin domeniul de aplicare.

17
00:00:50,060 --> 00:00:52,185
În funcție, principal, am inițializat x

18
00:00:52,185 --> 00:00:53,820
numai în funcție.

19
00:00:53,820 --> 00:00:56,580
Cu alte cuvinte, variabila x este declarată la nivel local în cadrul

20
00:00:56,580 --> 00:00:58,640
funcție, principal, și nu este accesibilă

21
00:00:58,640 --> 00:01:00,210
în afara funcției.

22
00:01:00,210 --> 00:01:03,580
Numai principal poate accesa x în această situație.

23
00:01:03,580 --> 00:01:06,990
Când numim creștere nu ne trece x ca intrare, dar

24
00:01:06,990 --> 00:01:08,960
doar o copie a lui x.

25
00:01:08,960 --> 00:01:11,640
Ca urmare a acestui fapt, funcția de creștere doar adaugă

26
00:01:11,640 --> 00:01:14,190
valoarea 1 la o copie de valoarea lui x.

27
00:01:14,190 --> 00:01:16,170
Dar să nu se x.

28
00:01:16,170 --> 00:01:19,090
Când ne-am întoarce la principal, x-zis nu a schimbat deloc.

29
00:01:19,090 --> 00:01:22,370
Deci, imprimarea x va produce numai valoarea 1.

30
00:01:22,370 --> 00:01:24,890
>> Ei bine, atunci lasă că întrebarea: cum ar trebui să ne stabilească

31
00:01:24,890 --> 00:01:26,230
această funcție?

32
00:01:26,230 --> 00:01:29,500
O soluție are increment returna o valoare.

33
00:01:29,500 --> 00:01:31,180
În acest fel, creșterea funcția va fi

34
00:01:31,180 --> 00:01:33,350
să ne dea înapoi un număr întreg.

35
00:01:33,350 --> 00:01:35,420
Deci, aici e codul nostru revizuit cu

36
00:01:35,420 --> 00:01:37,480
supleant creștere funcție.

37
00:01:37,480 --> 00:01:41,510
Aici, ne-am întors în locul x + 1, mai degrabă decât doar sfârșitul

38
00:01:41,510 --> 00:01:44,070
cu x fiind egală cu x + 1.

39
00:01:44,070 --> 00:01:46,290
De asemenea, ia observați că am înlocuit de ieșire a

40
00:01:46,290 --> 00:01:49,630
creștere, anularea în prealabil, cu int, afirmând că

41
00:01:49,630 --> 00:01:52,230
incrementului va trece acum înapoi o valoare întreagă.

42
00:01:52,230 --> 00:01:55,000
Acum, după ce ruleaza de creștere, se va întoarce cu o valoare de

43
00:01:55,000 --> 00:01:56,535
2, exact așa cum ne-am propus.

44
00:01:59,630 --> 00:02:02,260
>> O altă situație care demonstrează importanța domeniului de aplicare al

45
00:02:02,260 --> 00:02:04,860
este în scopeloop.c.

46
00:02:04,860 --> 00:02:07,320
În acest cod, avem o buclă, în care pentru variabila

47
00:02:07,320 --> 00:02:10,310
totală este inițializat în timpul fiecare pas.

48
00:02:10,310 --> 00:02:13,720
Din păcate, acest cod nu compila.

49
00:02:13,720 --> 00:02:16,690
Acest lucru se datorează faptului că, de fapt variabilă totală nu există

50
00:02:16,690 --> 00:02:18,550
în afara de bucla.

51
00:02:18,550 --> 00:02:21,000
Variabilele declarate în interiorul bucle există doar în cadrul

52
00:02:21,000 --> 00:02:23,967
buclă în sine și este demonstrat în eroare noastră

53
00:02:23,967 --> 00:02:25,880
mesaj, totala nedeclarate.

54
00:02:25,880 --> 00:02:28,710
Variabilă totală nu a fost încă să fie declarat în cadrul domeniului de aplicare

55
00:02:28,710 --> 00:02:30,420
din funcția principală.

56
00:02:30,420 --> 00:02:33,610
În plus, la fiecare repetare a buclei nostru pentru, ne

57
00:02:33,610 --> 00:02:36,340
sunt total de reinitializing nostru la 0.

58
00:02:36,340 --> 00:02:39,210
Acest lucru în sine nu ține codul din compilarea, dar

59
00:02:39,210 --> 00:02:42,920
ar împiedica total de la vreodată ajungând la o valoare de trecut 1.

60
00:02:42,920 --> 00:02:45,760
>> Din nou, ceea ce este cel mai bun mod de a rezolva acest lucru?

61
00:02:45,760 --> 00:02:48,520
Una dintre cele mai simple metode de a face include totală local

62
00:02:48,520 --> 00:02:51,990
funcția, principal, mai degrabă decât la bucla sine.

63
00:02:51,990 --> 00:02:55,210
Acest lucru va totaliza să incrementa de fapt, și, în final,

64
00:02:55,210 --> 00:02:57,880
permite să fie tipărite după bucla for.

65
00:02:57,880 --> 00:03:00,093
O alta tehnica pe care o voi rezuma doar pentru scurt timp ar

66
00:03:00,093 --> 00:03:02,190
fi utilizarea de variabile globale.

67
00:03:02,190 --> 00:03:04,890
Variabilele globale sunt variabile, care sunt declarate înainte de principal

68
00:03:04,890 --> 00:03:07,860
care menține valoarea lor de-a lungul întregului program.

69
00:03:07,860 --> 00:03:10,710
Desigur, functiile pot modifica valoarea unui nivel global,

70
00:03:10,710 --> 00:03:13,470
dar ele nu ies din sfera de aplicare ca variabile locale.

71
00:03:13,470 --> 00:03:15,880
Cu toate acestea, folosind variabile globale tinde să se încruntă

72
00:03:15,880 --> 00:03:18,180
la ca design de rău, deoarece există modalități mai bune de

73
00:03:18,180 --> 00:03:20,080
schimbul de date între funcții.

74
00:03:20,080 --> 00:03:21,920
De exemplu, folosind pointeri.

75
00:03:21,920 --> 00:03:24,250
Dar mai multe despre asta altă dată.

76
00:03:24,250 --> 00:03:26,670
>> În cele din urmă, este important să aibă o înțelegere a domeniului de aplicare

77
00:03:26,670 --> 00:03:29,550
în contextul memoria computerului, sau RAM.

78
00:03:29,550 --> 00:03:32,470
Când ne-am executarea unui program, variabilele locale și funcții

79
00:03:32,470 --> 00:03:34,040
se adaugă într-o anumită locație, în

80
00:03:34,040 --> 00:03:36,010
RAM numită stivă.

81
00:03:36,010 --> 00:03:39,230
Ca retur funcții, cadrele stack ale variabilelor sunt

82
00:03:39,230 --> 00:03:43,910
eliminat eficient din stiva de eliberarea mai multă memorie.

83
00:03:43,910 --> 00:03:46,750
Deci, atunci când revizuirea domeniului de aplicare, asigurați-vă că vă amintiți aceste trei

84
00:03:46,750 --> 00:03:47,980
puncte-cheie.

85
00:03:47,980 --> 00:03:51,220
Unul, domeniul de aplicare poate fi local sau global.

86
00:03:51,220 --> 00:03:53,990
Aceasta depinde în cazul în care variabila este declarată.

87
00:03:53,990 --> 00:03:57,040
Două variabile, declarate sau inițializată în funcții sunt

88
00:03:57,040 --> 00:03:59,510
locale pentru această funcție și nu poate fi schimbat de către alte

89
00:03:59,510 --> 00:04:02,790
funcții, cel puțin nu fără a utiliza pointeri.

90
00:04:02,790 --> 00:04:05,340
În cele din urmă, variabilele sunt, de asemenea, bucle locale pentru care sunt

91
00:04:05,340 --> 00:04:06,490
a declarat în cadrul.

92
00:04:06,490 --> 00:04:08,100
Variabilele nu sunt accesibile

93
00:04:08,100 --> 00:04:09,860
în afara buclei.

94
00:04:09,860 --> 00:04:11,170
>> Asta e tot pentru acum pe domeniul de aplicare.

95
00:04:11,170 --> 00:04:12,420
Multumesc pentru vizionare.